PICĂTURA DE FRUMOS (79) Gerrit van Honthorst. Concertul. 1625

Gerrit van Honthorst (1590-1656), pictor baroc din Epoca de Aur olandeză.

S-a născut la Utrecht și a început să studieze pictura întâi cu tatăl său, apoi cu Abraham Bloemaert.

În anul 1616 numele său a apărut pentru prima oară printre artiștii aflați la Roma. A devenit membru al grupului de caravaggiști din Utrecht și talentul său l-a făcut să se bucure de protecția unor personalități importante.

În anul 1620, Gerrit van Honthorst a revenit la Utrecht și a devenit în scurt timp patronul ghildei Sf.Luca de acolo. Sora regelui Carol I al Angliei l-a angajat și, prin aceasta, i-a devenit cunoscut regelui. În anul 1628 acesta l-a invitat în Anglia și Gerrit van Honthorst a devenit pictorul său de curte. Chiar și după ce a revenit la Utrecht, monarhul englez i-a rămas mecena, deși a pictat și pentru curtea olandeză.

Deși a pictat și portrete și scene de familie sau religioase, cele mai cunoscute lucrări ale artistului sunt cele în stil Caravaggio, taverne cu muzicieni, jucători, oameni care beau și mănâncă, femei depravate. Specialist în clarobscur, a pictat adesea scene luminate doar de o singură lumânare. Una dintre cele mai faimoase picturi este ”Concertul”.

La o masă plină cu mâncare, fructe și vin, probabil într-un bordel, doi tineri și o tânără cântă împreună, priviți din spate de o bătrână. La prima vedere s-ar părea că acest tablou descrie o relație de prietenie. Privind mai atent, se vede că bătrâna cea urâtă îi face un semn pe furiș, cu mâna dreaptă, violoncelistului așezat cu fața spre ea. În același timp întinde mâna stângă spre punga cu bani de la brâul celuilalt cântăreț, în spatele căruia se află. Femeia cea tânără îi distrage atenția tânărului-victimă, îmbujorat de băutură, aplecându-se spre el și atingându-i tandru gâtul cu mâna. Devine evident că ceea ce părea o plăcere armonioasă este o ticăloșie: bătrâna, tânăra și violoncelistul sunt complici, vânându-l pe tânărul naiv.

Lucrarea este o avertizare morală pentru aceia care se lasă atrași în companii dubioase. Trebuie să fii rațional și să ai grijă, în loc să te expui la pericolele ce rezultă din plăcerea senzuală căutată aiurea.

Conținuturi morale ca acesta erau cunoscute privitorilor contemporani, ele formau baza multor picturi de gen neerlandeze din secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Originea acestui tip de pictură se află în ilustrațiile medievale ale proverbelor și s-a răspândit din timpul lui Pieter Breugel cel Bătrân.

Referințele moralizatoare în pictura de gen și-au pierdut treptat importanța spre finalul secolului al XVII-lea. Spre exemplificare, în cărțile de embleme și în vechea tradiție picturală imaginea unei păsări era folosită frecvent ca simbol al iubirii. Dacă se afla într-o colivie, pasărea putea fi o aluzie la ”sclavia fericită” a unui îndrăgostit. În același timp, însă, putea fi o aluzie la patima relațiilor sexuale dintre un bărbat și o femeie (în olandeză, ”vogel” înseamnă pasăre, iar în argou, ”vogelen” înseamnă actul sexual). Totuși, dacă o pasăre în colivie este pictată într-un interior burghez liniștit, cunoscătorii înțelegeau că este un element slab de erotism, nu o avertizare morală legată de un mod de viață depravat.

Pictura ”Concertul”, ulei pe pânză de 168 x 202 cm, se află la galeria Borghese, în Roma.

Sursa foto

Iată aici un videoclip cu lucrările lui Gerrit van Hornhorst.