Cineva mi-a adus această carte de la o expoziție. La
început am cam zâmbit când am văzut-o, socotind că e o cărțulie banală cum se
fac multe pentru diverse expoziții. Aprope mă hotărâsem să nu o citesc. Fiind
vorba de o carte, totuși, nu am rezistat să nu o răsfoiesc. Am descoperit
universul grâului și pâinii, cuprins într-un mozaic compus din texte preluate
de la autori celebri: J. G. Frazer, F. Rabelais, V. Voiculescu, D. Defoe, versuri
populare dar și versuri de Lucian Blaga și Mihai Eminescu, precum și interviuri
ale unor personaje interesante, de la o țărancă machedoană de 80 de ani la astronautul
Dumitru Prunariu.
”Secerișul egiptean nu cade toamna, ci primăvara, în
martie, aprilie și mai. Pentru plugar momentul secerișului este unul de
bucurie; aducându-și snopii acasă este răsplătit pentru munca sa grea și plină
de griji. Totuși, dacă țăranul egiptean din vechime resimțea o tainică bucurie
când secera și își aducea grânele în hambar, lucrul cel mai de căpetenie pentru
el era să-și ascundă această emoție firească sub o înfățișare de adâncă
deznădejde. Nu tăia el oare trupul zeului grâului cu secera și nu-l zdrobea pe
aria de treierat sub copitele vitelor?” (”Creanga de aur”, J. G. Frazer)
”Pantagruel a rămas să privească mai de-aproape cum arată
și cu ce se îndeletnicește marele meșter Gaster (Stomac).
Știți că, după rânduiala firii, pâinea cu miezul și coaja
ei i-a fost dăruită drept hrană și întărire, iar cerul l-a binecuvântat cu
putința de a lucra pământul și a culege spicele de grâu. A născocit armele și
știința de a le mânui pentru a-și apăra grăunțele; medicina și astrologia, cu
matematicile lor, pentru a putea păstra sămânța și a o pune la adăpost de
stricăciunea aerului, de năvala fiarelor sălbatice și de prădăciunea
tâlharilor. A născocit morile de apă și de vânt, ca și pe cele purtate de
brațul omului, apoi o sumedenie de unelte pentru a măcina boabele și a le
preface în făină. A născocit drojdia care face să crească aluatul și a găsit
sarea care îi dă gust. A născocit focul pentru a coace pâinea, fiica ca mai
bună a spicului de grâu, și a făurit ceasornicul, care măsoară timpul potrivit
pentru rumenirea ei.” (”Gargantua și Pantagruel” – François Rabelais)
”Făceam pâine la nuntă, în cuptoare. Ce, cumpăram pâine?!
Când venea mirele să ia mireasa, îl aștepta cu pâine, cu un colac mare, așa. Și
pe deasupra îl orna, așa, cu fel de fel de modele și punea și stafide, așa, pe
deasupra. Parcă-l văd... Și pe colacul ăla avea pilaf, orez cu lapte și o cană
de vin îndulcit și plăținta. Ca să fie viața dulce... Și îi mai punea și o
maramă de borangic, făcută în casă. De gât. Stăteau acolo la masă, cu cavalerii
de onoare. Cu furtații. Doi furtați avea, stăteau cu toții, bărbații. Că-i
separat: femeile separat, bărbații separat.” (Zoia Ombaș, 80 de ani)
”Fabricarea pâinii începe cu cernerea făinii, ceea ce nu
prea se întâmplă. Ca să stai pe schimb și să faci șase-șapte malaxoare nu mai
ai timp, sari peste etape. Se dă drumul la sac, dacă e vreun șoarece sau niște
cânepă, le iei și le arunci. Apoi se malaxează doi-trei saci, se lasă la
odihnă, apoi se proporționează. În tehnologia veche se făcea cu maia, cum mai
fac bătrânele noastre, dar nu mai ține tehnica asta. Acum merge cu drojdie și
cu amelioratori care conservă pâinea cât de cât. Vara apare o bacterie la pâine
și ești obligat ca după fiecare malaxare să speli cazanul cu oțet, să omori
bacteria. Dacă ai lăsat pâinea într-un mediu cald se încinge și dacă ai
bacteria în ea, fermentează. Dacă băieții de la brutărie nu iau ameliorator
acasă, să pună la cozonac sau să dea pe la vecini, iese o pâine bună. (Costi
Vasilescu, brutar)
”Pe la 19,30-20,00 treceam pe deasupra României. De sus,
am asemuit-o cu o pâine rumenă de casă. Efectiv forma ei geografică îți inspiră
această comparație. Asemănarea mă duce, însă, și la gândul că o pâine rumenă de
casă este apetisantă, râvnită și tentantă pentru mulți și că trebuie păzită
bine din interior.” (”O pâine rumenă” – Dumitru Prunariu, astronaut)
”Cartea de grâu” a fost editată de Muzeul Național al
Țăranului Român, la editura Martor, în anul 2014.
Această postare va participa la ”Citate favorite” de la
Suzana.
Mulțumim pentru aceste rânduri minunate! :) Un An Nou cu sănătate, cu liniște, cu spor!
RăspundețiȘtergereCu drag!
ȘtergereSă fie așa pentru toată lumea, dragă Zuzu!
Interesanta cartulie! Multmesc ca ai citit si ai scris aici. 😊 Fiecare "etapa istorica" pare ca are o anume "filosofie" a painii.
RăspundețiȘtergereLa multi ani, ZIna draga! Sanatate si dorinte implinite iti doresc! ❤
Într-adevăr istoria pâinii este etapizată și constatăm, ca în multe alte cazuri, cum prepararea pâinii a căzut în derizoriu...
ȘtergereSănătate și ție și numai bine, dragă Diana!
There is definately a great deal to learn about this
RăspundețiȘtergereissue. I love all of the points you've made.
Thank you!
ȘtergereComentez de pe tel. Ca de pe calculator nu ma lasa. Am vrut sa iti spun ca am pus eu postarea in tabel, ca am dat drumul la citatele noi.
RăspundețiȘtergereCartea pare foarte interesanta si e bine ca ai citit-o. Nu stiusem de ea.
Toate cele bune, draga Zina.
De pe tel. nu iti pot lasa vreun link, ca nu il stiu pe de rost.❤
Mulțumesc, dragă Suzana! Vin eu la tine pe blog. Numai bine!
ȘtergereCe interesant! Un an nou bun bun!
RăspundețiȘtergereMulțumesc frumos, Roximoronica! Mă bucur să te revăd aici! Anul 2024 cu sănătate și noroc!
ȘtergereSunt convins că e o carte interesantă.
RăspundețiȘtergereÎn urmă cu vreo cinci ani am mai citit pe undeva că nu toți brutarii cern făina, pun E-uri și multe altele . Atunci am întrebat pe ici pe colo care ar fi cel mai bun robot de făcut pâine. M-am lămurit repede, de la cei ce au avut și au renunțat, că pîinea făcută în casă dăunează sănătății: e atât de bună încât nu te poți opri din mâncat...N-am cumpărat mașinăria, nici nu o mai am în plan.
Într-un fel, ai dreptate. :)) Numai că, după un timp, te obișnuiești cu painea de casă și înveți să te oprești la timp. Noi suntem la a doua mașină de făcut pâine și nu am renunța la ea. Pâinea este extrem gustoasă, iar mirosul ei te întoarce de fiecare dată în anii copilăriei.
Ștergere